Manifestări spiritual culturale

PORTFOLIO

EXPERIENCEO

Manifestări spiritual - culturale

Proiectul educativ – misionar ”Mergând învățați ...”

În cadrul școlii noastre se desfășoară în fiecare an școlar proiectul județean ”Mergând învățați ...”, având ca beneficiari direcți și indirecți, elevii și cadrele didactice implicate în proiect și preoții parohi alături de creștinii comunităților vizitate cu ocazia deplasării în localitățile din cuprinsul Episcopiei Caransebeșului. Între obiectivele propuse prin realizarea acestui proiect amintim:

exersarea cântării religioase, aplicarea cunoştinţelor de muzică bisericească şi tipiconale dobândite pe parcursul anilor de studiu: Sf. Liturghie şi Vecernia (aplicaţii ale glasurilor bisericeşti);
cultivarea gândirii pedagogic-creştine şi a elocvenţei prin redactarea şi susţinerea liberă în faţa credincioşilor a unei predici/cateheze în cadrul serviciului divin public;
dobândirea deprinderii de a stăpâni emoţiile şi a le folosi constructiv;
familiarizarea elevilor cu cele mai importante aspecte ale lucrării misionare şi administrative parohiale prin discuţii purtate cu preotul paroh şi studierea documentelor oficiului şi arhivei parohiale (colecţii, etc.);
punerea în valoare a ţinutei preoţeşti — purtarea uniformei specifice: vesta teologică;
dezvoltarea capacităţii de autoevaluare prin redactarea unei scurte comunicări conţinând aprecieri, impresii şi observaţii ale participanţilor care să fie prezentată în faţa întregii clase după fiecare misiune;
formarea şi consolidarea caracterului religios-moral la elevilor prin implicarea lor directă, alături de preot şi credincioşi, în activitatea liturgică a diferitelor parohii.

Rezultatul proiectului s-a dovedit, în fiecare an școlar, a fi unul benefic, cu un impact deosebit de constructiv pentru toți beneficiarii.

Sfinții Trei Ierarhi – ocrotitorii învățământului teologic

Cei trei Sfinţi "mari dascăli ai lumii şi ierarhi" sunt socotiţi de conştiinţa liturgică a Bisericii drept cele mai strălucite modele de păstori ai turmei lui Hristos şi de propovăduitori ai cuvântului dumnezeiesc, adevăraţi "ctitori" ai Ortodoxiei.

„Apărători ai Treimii aţi fost sfinţilor”, „voi sunteţi raze şi văpăi din lumina cea întreit strălucitoare”, „voi sunteţi treimea cea pământeană, propovăduitori ai Treimii celei cereşti”, îi prezintă Biserica conştiinţei noastre pe cei trei ierarhi imnele liturgice ale vecerniei. „Voi sunteţi mărturisitori ai Ortodoxiei”, continuă Biserica lăudându-i pe cei trei cu următoarele cuvinte: „păzitori ai dreptei credinţe aţi fost sfinţilor”, „stâlpi şi sprijinitori ai Bisericii v-aţi arătat de-Dumnezeu-cuvântătorilor”, „tunetele cele înfricoşătoare pentru cei care nu propovăduiesc adevărul, înfricoşătoare pentru eretici şi pentru duşmanii Bisericii sunteţi voi sfinţilor Vasile, Grigore şi Ioan”.

Parcă pentru nici un sfânt din calendarul Bisericii noastre, Biserica nu a găsit mai alese, mai frumoase, mai înălţătoare, mai adânci şi mai cuprinzătoare cuvinte. Pentru că Biserica a înţeles că în viaţa Sfinţilor Trei Ierarhi, în lupta lor pentru adevăr, în cărţile pe care le-au lăsat posterităţii, în lupta lor pentru apărarea dreptei credinţe, în rugăciunea lor, în dragostea lor, în cuvântul lor de aur, ea găseşte inepuizabile comori care să adape şi să hrănească sufletele oamenilor înfometate şi însetate după Adevăr, după dreptate, după sfinţenie, după Împărăţia cerurilor.

Şi iată de ce Biserica Ortodoxă a hotărât ca sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi să fie sărbătoare închinată învăţământului teologic, închinată Facultăţilor de Teologie de pretutindeni. Nu a găsit Biserica un alt izvor de inspiraţie pentru cei care predau teologia, cei care trăiesc în duhul teologiei, cei care se pregătesc să devină slujitori ai Dumnezeului Celui Preaînalt, decât pe Sfinţii Trei Ierarhi, mari luminători ai creştinătăţii, din care viitorul preot, actualul student în teologieşi elev seminarist pot să găsească izvor inepuizabil de inspiraţie pentru studiu teologic, pentru răbdare în ispite, pentru putere în rugăciune, pentru foc în dragostea cea către Dumnezeu şi cea către aproapele.

La această comuniune a prieteniei curate şi sincere în lumina iubirii fără de început şi fără de sfârşit a Dumnezeului Celui Viu, pe care o pregustăm în această viaţă, ne invită la acest praznic Sfinţii Trei Ierarhi. Dar pentru a ajunge împreună cu ei în lumina Eshatonului suntem chemati să întrupăm în viaţa şi gândirea noastră modul lor de vieţuire şi astfel să dăm suflet lumii şi să ţinem vie societatea în care trăim nu numai prin sfinţenie şi rugăciune, ci ca martori activi ai binelui, adevărului, frumosului, dreptăţii aici în cetatea pământească, devenind astfel colaboratori ai instaurării tot mai depline în istorie a Împărăţiei lui Dumnezeu.

Noi, profesorii, preoţii şi ierarhii Bisericii, studenţii şi elevii teologi, să devenim "sufletul lumii" asemenea "treimii de arhierei" pe care o prăznuim, un concept care cuprinde în el întreaga vocaţie şi misiune a creştinismului acestui nou timp plin de provocări, căci a fi sufletul lumii nu înseamnă a te diferenţia de ceilalţi oameni prin topos-ul şi chronos-ul in care trăim, ci prin modul nou de viaţă.

Aşa cum se poate constata, teologia Sfinţilor Trei Ierarhi nu a fost o "teologie academică" în sensul modern al cuvântului. Ei nu au redus teologia doar la statutul unei discipline ştiinţifice şi sistematice. Fără să neglijeze aceste aspecte, care astăzi sunt considerate prioritare, ei au pus accentul pe relaţia dintre teologie şi Liturghie, teologie şi rugăciunea doxologică. Adevarata teologhisire, după Sfinţii Trei Ierarhi nu constă doar dintr-o însuşire intelectuală a conceptelor despre Dumnezeu, ci dintr-o reală comuniune cu El în spaţiul teandric al Bisericii. Aceasta implică fiinţa umană în integritatea ei existenţială: suflet şi trup, fiindcă, pentru ei, comuniunea cu Dumnezeu restaurează şi întemeiază adevarata vocaţie teologicăa omului.

În învăţătura Sfinţilor Părinti, a face teologie stând în afara comuniunii cu Dumnezeu prin împlinirea poruncilor Sale este un nonsens, deoarece substanţa gândirii teologice este însăşi revelarea lui Dumnezeu, prezenţa Sa personală şi lucrarea Sa creatoare şi mântuitoare, care se concretizează în Biserica întemeiată de Fiul Său. A face teologie stând în afara Bisericii, făcând abstracţie de problemele, framântările şi aspiraţiile umane ale credincioşilor, înseamnă a face o teologie artificială, dezorientată şi sterilă care, în loc să vivifice viaţa bisericească, o amputează.

Mai presus de orice, Sfinţii Trei Ierarhi au fost înzestraţi cu harisma cunoaşterii lui Dumnezeu, ierarhi cu o vastă cultură creştină şi experienţă pastorală, asceţi şi filozofi, ei au elaborat o teologie profund autentică pentru că au avut la baza ei cunoaşterea spirituală şi experienţa personală a Adevărului dumnezeiesc.

Teologia nu trebuie să fie în contradicţie cu viaţa duhovnicească, ci dimpotrivă, să izvorască din aceasta, aşa s-a întâmplat cu teologia Sfinţilor Trei Ierarhi, care ne-au arătat că teologia autentică necesită o receptare vie şi o interpretare actualizată, care să integreze experienţa omului în spațiul teandric și liturgic al Bisericii.

Ca „ închinători” stăm încă în Tradiția teologică a Sfinților Trei Ierarhi; n-ar trebui însă să stăm în aceeași Tradiție și ca „” și mărturisitori ai Ortodoxiei?

ACTIVITATE CORALĂ

CORUL SEMINARULUI TEOLOGIC „EPISCOP IOAN POPASU” CARANSEBEȘ

- scurt istoric-

Cântarea, această haină somptuoasă a cuvântului, este limba îngerilor care cinstesc cu tăcere și uimire taina Sfintei Treimi. Este modalitatea prin care David a ales să-și îmbrace trupul subțire al cuvintelor psalmilor și să-l apere de iarna uitării. Și a reușit.

Dacă un cuvânt rostit este mesagerul sufletului nostru către celălalt și creează puntea comuniunii/cuminecării, cuvântul liturgic cântat intră în casa celui care-l ascultă și-și face acolo sălaș, făcându-ne pe toți părtași la dansul mistic al nunții tainice dintre cuvânt și cânt în spațiul teandric eclezial.

Din păcate, deși asistăm în zilele noastre la o masivă poluare fonică prin macularea cuvântului (cauză și consecință a împuținării noastre sufletești), cântarea corală ne propune o alternativă revigorantă și reconfortantă la manelizarea cuvântului, pentru ca sufletul nostru să-și recapete gustul pentru autentic.

Acest mesaj vrea sa-l transmită și corul Seminarului Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, îndrumat, încă de la începutul ființării sale, cu multă competență și dăruire de profesorii Constantin Vlad, Ioan Teodorovici, Nicolae Belean, Dumitru Jompan, titani ai muzicii corale care au condus această formație corală pe cele mai înalte culmi artistice.

În fiecare an școlar, corul Seminarului participă la serbările cu caracter religios, iar în duminici și sărbători răspunsurile liturgice sunt date de elevii seminariști. De asemenea, la sărbătoarea sfinților Trei Ierarhi, patronii învățământului teologic, corul Seminarului participă la Sfânta Liturghie prin răspunsurile liturgice, apoi este prezentat un program religios și un concert de cântece, toate dedicate acestui eveniment eclezial.

De asemenea, corul Seminarului a participat la festivaluri și concursuri din țară sau străinătate, unde a obținut numeroase și importante premii și diplome: în anul 1990 în Iugoslavia și Austria, în anul 1991 în Chișinău, Marga, Reșița, Timișoara, Viena, în anul 1992 în Bienville, Caen, Paris, München, Caransebeș, Grădinari, Marga, Orăștie, în anul 1993 în Arad, București, Marga, Reșița, Roma-Vatican, Timișoara, în anul 1996 în București, Orăștie, Reșița, în anul 1997 ( sub conducerea profesorului Dumitru Jompan) în Ankara, Băile Herculane, Oradea, Orăștie, Oțelu-Roșu, Reșița, în 2002 în Toracu Mare (Serbia), Reșița; în anul 2004 amintim de participarea Corului în data de 9 mai de Ziua Europei de concertul din Austria, unde corul Seminarului a luat locul I, la concert participând formații corale din Europa, în anul 2005 în Italia, Austria, iar între anii 2005-2007 corul a susținut numeroase concerte locale.

Apogeul pe care l-a trăit corul Seminarului a fost între anii 1990-2007, sub conducerea profesorilor Nicolae Belean și Dumitru Jompan, lucru care reiese și din afirmația inspectorului general patriarhal din acea perioadă, Armand Munteanu: „acest cor al Seminarului Teologic din Caransebeș nu are egal în tot cuprinsul Patriarhiei Române”.

Între anii 2007-2017, corul Seminarului a fost condus de distinșii profesori Alin Buliga, Silvia Poiană și pr. Tistu Gheorghe, participând la concertele de colinde, concertele și serbările din 30 ianuarie de sărbătoarea sfinților Trei Ierarhi, la concertele din Postul Mare și la concertul anual „Timotei Popovici”, organizat de Episcopia Caransebeșului.

Scăderea numărului de elevi s-a repercutat și asupra cântării corale. Cu toate acestea, prin activitatea unor profesori inimoși și cu sufletul deschis spre armonie, activitatea corală continuă, corul Seminarului fiind prezent la diferite manifestări spirituale, culturale și artistice ale Episcopiei Caransebeșului și ale școlii.

Din anul 2017 și până în prezent, corul Seminarului este condus de pr. prof. Paica Petru. Cu binecuvântarea și purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Lucian, episcopul Caransebeșului, corul Seminarului participă frecvent la programele cultural-artistice și spirituale, ce se desfășoară pe parcursul anului școlar.

În perioada Postului Nașterii Domnului, corul Seminarului susține concertele de colinde în catedrala „Învierea Domnului” din Caransebeș sau în sala de festivități „Elie Miron Cristea” din incinta Episcopiei Caransebeșului, participând și la festivalurile de colinde din Reșița, Moldova Nouă, Anina, Băile Herculane.

În fiecare an, la sărbătoarea ocrotitorilor școlilor teologice, corul Seminarului participă la Sfânta Liturghie, iar apoi susține, în cadrul manifestărilor religioase organizate cu acest prilej, un miniconcert cu piese corale dedicate sfinților trei Ierarhi.

În prezent, corul Seminarului susține aceeași prodigioasă activitate cultural-artistică și spirituală, deși numărul elevilor care se înscriu la școala teologică scade.

Reprezentații teatral-artistice

Activitățile extrașcolare ale Seminarului reprezintă un punct forte în contextul manifestărilor cuprinse la nivelul Episcopiei Caransebeșului și al Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin. Trupa de teatru a Seminarului cuprinde elevi (băieți și fete) din toate clasele, IX-XII, și se implică pe tot parcursul anului școlar, mai ales cu ocazia sărbătorilor pascale sau de Crăciun.

Astfel, piesa „Viflaimul” de Victor Ioan Popa a rămas o tradiție neîntreruptă, jucată de elevii seminariști înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului. Personajele (biblice) sunt întruchipate de actori diletanți, însă cu multă dorință de a transmite mesajul bucuriei nașterii Pruncului Dumnezeiesc. Pentru ca atmosfera sărbătorilor de iarnă să fie împlinită din punct de vedere spiritual și la nivelul tradițiilor strămoșești, îndată după finalul piesei, obiceiuri ca Ignatul, Pițărăii, Plugușorul, Jocul caprei, Uratul și Sorcova sunt interpretate pe scenă, aducând multă veselie și voie bună creștinească în rândul spectatorilor.

Piesa „Mironosițele” de Victor Ioan Popa aduce în atenția spectatorilor mesajul Învierii Mântuitorului, fiind jucată întotdeauna în duminica a III-a după Paști, chiar de Duminica Mironosițelor. Începând cu anul 2015 Seminarul școlarizează și fete, iar acest fapt a însemnat un aport artistic deosebit în interpretarea feminină a personajelor biblice. Bucuria spectatorilor este una specială, sălile de teatru sau ale caselor de cultură fiind întotdeauna arhipline, iar manifestările noastre așteptate cu multă emoție.

Cu sprijinul Episcopiei Caransebeșului și implicarea Părintelui Episcop Lucian Mic, piesele de teatru sunt jucate în toate orașele mai mari ale județului (Reșița, Caransebeș, Moldova Nouă, Oravița).

Începând cu anul 2017, a luat ființă și Trupa de teatru A Fronte din dorința tinerilor elevi de a interpreta și piese care aibă un impact pozitiv și motivațional asupra colegilor din alte școli, dar și asupra celor care au devenit implicit spectatori. Trupa de teatru funcționează în cadrul departamentului cultural al Consiliului Școlar al Elevilor și ca laborator al Cercului de Lectură din liceul nostru. În luna mai a anului 2017, trupa A Fronte a participat la Festivalul de Teatru pentru copii și tineri Viețile Sfințior, organizat de Episcopia Caransebeșului, cu piesa de creație proprie „Nu ne răzbunați!”, obținând premiul I pentru trupă și mai multe premii individuale. Motivată fiind și filantropic, trupa organizează spectacolul caritabil „Ciorbă de bolovan”, adaptare după nuvela omonimă a lui Vasile Voiculescu, bucurându-se de un real succes. Această reprezentație a fost reluată cu ocazia organizării Olimpiadei Naționale de Religie pentru Seminariile și Liceele Teologice în municipiul nostru în luna mai, 2018.

Din experienţa activităţilor anterioare am înţeles cu toţii importanţa imensă în dezvoltarea,valorizarea şi socializarea elevilor noștri și a exprimării în cadrul artistic a gândurilor şi sentimentelor acestora. Teatrul reprezintă o metodă eficientă de a stimula încrederea şi stima de sine, de a combate timiditatea, tracul şi de a le pune creativitatea şi imaginaţia la lucru. Activitatea de teatru presupune interacţiunea cu alte persoane, cooperarea şi crearea unor situaţii în care tânărul este nevoit să respecte reguli. Elevul poate lega mai uşor prietenii în astfel de situaţii, exersând vorbirea în public şi audienţa, ceea ce îi ajută foarte mult la şcoală, dar şi la maturitate. Reuşesc să îşi stăpânească mai uşor emoţiile şi impulsurile, să le controleze şi să le canalizeze spre acţiuni pozitive; îmbunătăţeşte limbajul corporal, învaţă să îşi controleze mişcările şi gesturile şi să le folosească în anumite situaţii, ceea ce le oferă o expresivitate corporală esenţială. Ajută la dezvoltarea încrederii şi a stimei de sine, dezvoltă memoria, gândirea, atenţia și creşterea puterii de concentrare. Proiectul de teatru îi va stimula intelectual pe copii.